Ciucas(ul) copiilor

Iunie 2009

Copiii nostri (si noi pe langa ei)

Totul a inceput cu cateva saptamani inainte de la un personaj pe care nu-l cunosteam si care a avut ideea de a realiza o tura special pentru copii.

Iata despre cine este vorba: Dan (maserati pe carpati.org)  - capul rautatilor

  Apropos - multumim pentru initiativa!

 

Unii au ajuns de vineri seara la Muntele Rosu, numai bine sa prinda un curcubeu minunat.

 

Altii (printre care si eu cu sotia si Matei) au ajuns sambata dimineata si am admirat rododendronul inca in floare. 

 

Impulsionati de vant, dar mangaiati de razele soarelui, am luat drumul stabilit, catre fosta cabana Ciucas ... pas cu pas

 

Unii nu au ratat prilejul de a se cocotza putin pe pieterele din drum .... posibil viitorii alpinisti 

 

 Ne regrupam si continuam prin padure cu ochii in patru dupa nazdravanii care vor sa puna mana peste tot si sa experimenteze cat se poate de mult, fara a lua in considerare pantele destul de periculoase pentru ei

 

 Pauza ... si sa profitam de ocazie sa facem prezentarile:

 Maria (4 ani) / Andreea (8 ani) / Anastasia (6 ani) / Matei (5 ani)  / Mihai (7 ani)

 

 Discutii despre copaci, padure, cum se formeaza izvoarele, raurile, despre marcajul care ne ghideaza pe drumul corect si multe, multe poze. Cum spunea una dintre mamici: "ce bine te simti cand vezi in natura ceea ce ai invatat in scoala"

 De la fantana lui Nicolae Ioan, poteca se transforma intr-un drum pietruit, cumplit de dezolant pentru mine, nostalgic dupa poteca ce urca din greu printre copaci catre golul alpin.

 

 Evident, la intervale din ce in ce mai scurte, este nevoie de pauze. Daca ati fost atenti pana acum, va rog sa specificati in maxim 10 secunde numele participantilor copii la aceasta tura, in ordinea de mai jos:

 

Nu ati reusit? Nu-i nimic, important este ca ei s-au aflat acolo si s-au bucurat, impreuna cu noi de o iesire in natura.  

 

In sfarsit ajungem si la pot spune ruinele cabanei, langa care troneaza imensi baloti cu diverse materiale, probabil pentru constructia viitoarei cladiri. Aici admiram o turma de oi cu tot cu magarui si caini, adunata parca pentru a da o reprezentatie musafirilor de seama, ce s-au ostenit sa-i viziteze.:

 

 Dupa ce am mancat cate ceva, am admirat inca o data peisajul si ne-am pornit pe drumul de intoarcere. 

 

Deja copiii resimteau oboseala si la pranz o parte din ei au dormit bustean. 

Seara, o alta surpriza, autor acelasi personaj despre care discutam la inceputul povestirii. De data aceasta a fost vorba de o tombola pentru cei mici. Unii nu au nici o emotie cand e vorba de extras biletul castigator. 

Iar acum trebuie sa prezentam si pe nou sosita la cabana, in planul din spate, Karina (6 ani)

 

 Impartirea premiilor, care s-a facut pe principiul "toate biletele castiga"

 

 Dupa momentele hazlii, copiii au primit liber si au transformat cabana in locul de joaca ..uitasera imediat de toata oboseala de peste zi.

 Eu am plecat catre "casuta din povesti" unde am dormit, nu inainte de a incerca niste peste la staniol si un vinishor in fata focului ... prilej de mare bucurie pentru Matei ... focul nu vinishorul.

 

 A doua zi in plan a fost o vizita la rododendronul inflorit. Si acum, sa admiram minunatele noastre flori printre minunatele muntelui flori

 

  si inca o participanta la tura: Ana Maria (3 anishori, mezina grupului)

 

 Plecarea s-a facut tot cu ochii catre pantele frumos impodobite 

 

 

 Acum asteptam urmatoarea iesire cu copiii pentru a ne bucura impreuna de natura si de ceea ce ne ofera! Si speram sa fim mai multi!

 

FOTO: majoritatea Dan, in rest cam toata lumea, mai putin eu 

 

Mai multe foto aici

  

Zile senine