Munte, alpinism, sanatate

Muchia Iepurasului
5 Nov, 2011
Ileana, Adi, Gabi
(+2 echipe in muchia Caprioarei)

Din nou in abruptul Postavarului, in peretele Animalelor. Am mai facut acest traseu dar Adi lipsise la apel ... acum i-a venit randul.
Acum vreau mai mult sa prezint imagini ale toamnei - aici gasiti descrierea mai tehnica.

Inca din Poiana Inului culorile toamnei ni se infatiseaza in toata splendoarea

Vedere din Poiana Inului catre Peretele Animalelor

In padure, covor de frunze, poteca mai mult se ghiceste. Si mai mult frunze stau gata-gata sa cada la primul fior mai rece. Parca am ajuns mai repede la perete de data asta ...

Ne impartim: noi in Iepuras, Andreea si Mihai in Caprioara. Plec sustinut, e deja caldut afara, si leg primele 2 lungimi, evident cu rugaciunile de rigoare la cele 30-50 fire de iarba din smocurile apucate pentru a trece in bine-cunoscutul balcon plin cu vegetatie de la finalul primei lungimi clasice (cam 25 m de la plecare).

Vedere din regrupare: toate culorile toamnei


Hornul ce separa cele 2 muchi: in stanga Caprioara, in drepata Iepurasul

Fiind traseu usor, Adi si Ileana merg concomitent, eu am mai mult grija sa nu incurc corzile. Ajung si ei in regrupare (cam mica pentru 3 persoane) iar Adi preia conducerea. Ileana se burzuluieste la el sa nu faca 2 lungimi legate (uff....inca putin si va avea mai multa incredere in el). Adi pleaca iar noi ne hlizim la cei din Caprioara carora li s-a mai adaugat o echipa .

Eu si Ileana

Mihai Cernat si Andreea vis-a-vis

Evident, Adi se descurca de minune si ajunge rapid in urmatoarea regrupare, dupa care este randul nostru. Pleaca tot Adi, este lungimea cu mica traversare a placii spalate. Leaga aceasta lungime cu cea scurta si usoara de dinaintea hornului.

Ileana, inainte de traverseu

Andrei, cap, Horia, secund

Apare si cealalta echipa din Caprioara. Andrei sta bine asezat in regrupare insa nu se poate intoarce pentru a poza. Pana la urma se contorsioneaza putin si reusesc sa-l prind.

Despre tura si aventura lui Dan in Caprioara cititi pe blogul lui.

Impreuna admiram peisajul: "foc" si "para" toamna ne inconjoara

Bucegii in zari

Catre muntii Predealului si Piatra Mare

Cu greu ma dau dus de aici. Pe brana ierboasa dinaintea hornului final Adi si Ileana ma fileaza usor si linistit, parca furati de priveliste.

Si au si motive:

Totusi, trebuie sa ne mai si miscam. Pe brana, iarba uscata parca este mai alunecoasa decat atunci cand este verde si mergem asigurati cei inca cativa metri pana la baza hornului.

Hornul este o placere pentru cataratori. L-am mai facut, dar secund, acum este cu totul altceva. Ramonaj, sprait (mai ales sprait), emotii, prize intoarse sau aflate in interiorul hornului. Iarasi emotii la traversare si la trecerea peste surplomba, apoi plimbare pana sus. O nebunie!

De sus, comunicarea cu secunzii nu mai exista, dar in timp am invatat impreuna limbajul corzilor si nu sunt probleme. Aici insa, secunzii nu mai pot merge concomitent.