Cascade de gheata din Cheile Lotrisorului
Februarie 2010
Pishti si Gabi
Cioc! - mana
stanga; Cioc! -mana dreapta
Poc-Poc! - piciorul stang, piciorul drept
Cioc-cioc! – mana
stanga, mana dreapta
Poc – piciorul
drept; Poc! – piciorul stang
Feerie!
Fascinant! Poezie!
Apa, acest
element vital pentru noi toti, ne incanta in felurite moduri. Insa poezia ghetii, asa cum am
intalnit-o, a fost de o intensitate emotionala nebanuita.
Plecam spre
Cheile Lotrisorului, sa ne facem debutul in catararea pe gheata. Am auzit si
citit ca acolo este o zona plina de cascade inghetate, ceea ce am si vazut.
Din drumul
national intram, in stanga, pe forestierul ce se desfasoara de-a lungul
cheilor. In dreapta este Hanul Lotrisor, cu o parcare pentru tiruri. Indicator
catre cascada Lotrisor. Dupa 2 km decidem sa nu ne fortam norocul pe drumul
inzapezit si parcam. Scurta echipare, mic dejun rapid si plecam .. spre raiul de gheata. Ma simt emotionat
ca un copil care merge in prima lui excursie si care asteapta ceva... nu stie
ce ... dar stie ca va intalni ceva nou, spera ca va fi ceva care-i va incanta
sufletul, ceva care-i va ramane vesnic intiparit in memorie.
Incep sa apara
turturi atarnand ca niste detectoare care urmaresc tot ce se intampla pe drum.
Unde sunt cascadele? Mai e mult? In descrieri nu era trecut mai mult de 2-3 km
de la drumul national. Si noi mergem deja de ... ma uit la ceas...hmmm, de doar
5 minute. Cinci minute?!?!?! Si eu care aveam impresia ca mergem de o vesnicie
si nu mai ajungem.
Uite o
cascada! Ba nu, nu este. Sunt
doar niste turturi impresionanti. Imi vine sa o iau la fuga, sa alerg ...
peisajul de iarna ce ne inconjoara este deosebit insa gandul meu este indreptat
doar catre ea, catre gheata pe care o astept in cascade!
Nu e cascada, doar niste turturi imensi |
Uite acolo, in
padure, printre copaci ..este !!! Am
ajuns, am gasit, sunt fericit! Totusi, hai sa vedem ce este si mai departe. Am
citit ca sunt multe. Si da! De aici, pe parcursul a 1-2 km se desfasoara poezia
ghetii, in cascade care mai de care mai spectaculoase.
Le vedem, le
atingem si ne si vedem imbratisandu-ne intr-un dans in care este totusi nevoie
de multa atentie. La fel ca si Muntele, Gheata ne primeste, ne incanta dar nu
ne iarta daca nu o respectam cum se cuvine. Iar respectul include si pregatirea
fizica, psihica si tehnica.
Sfiosi, ca
indragostitii aflati la prima intalnire, ne alegem un loc de intalnire mai
ferit, cativa metri in padure. Nu cutezam a o privi direct . Ne tot facem de lucru, ba cu echipamentul,
ba cu pitoanele, ba manusile nu intra cum trebuie. Teoretic, stim foarte bine
ce ar trebui sa facem, practic, speram sa ne descurcam.
Cascada pe care vom catara |
Doar murmul fin
al apei prelingandu-se pe sub gheata se aude ca un imbold. Si atunci indraznim!
Ne inlantuim intr-o imbratisare din care nu am mai vrea sa iesim. Suntem
legati, la propriu si la figurat de gheata cristalina. Ne stropeste usor, parca
intr-o joaca de vara. Pentru
putin timp exagereaza cu apa dar nu ne putem supara pentru asta.
Am urcat. Prima
cascada de gheata! Pishti pare la fel de fericit ! Ne felicitam si ne pregatim
rapelul. Desi se mai vedea o continuare, ne luam la revedere de la aceasta
cascada cu promisiune ca data viitoare sa petrecem mai mult timp. Nu vrem sa
fim obraznici.
Mergem inspre
cascada Lotrisorului despre care am auzit ca e cea mai impresionanta din zona,
cu putine sanse totusi de a fi inghetata. Pe drum ne intalnim cu o cascada care nu se
poate sa nu te atraga. Ca o fata foarte frumoasa. Insa extrem de plangacioasa. Stam putin de vorba cu ea, ne lasa sa
facem ceva poze, insa o lasam sa-si deapene necazul sa sa-si planga usoara
incalzire a vremii si ne continuam drumul.
Cascada plangacioasa |
Apoi, pe cealalta
parte vedem probabil cea mai draguta cascada. Supla, vioaie, inalta, zglobie, insa nebunatica
si greu de inteles. Este de neatins pentru noi acum. Nu suntem de nasul ei! Inca!
Ajungem si la cascada
Lotrisor. De cealalta parte a raului, debitul de apa impiedica formarea unei
cascade continue, insa partial se poate escalada. Ca o femeie care te atrage dar care este complicata
si pe care cu greu o multumesti. Perspectiva unui moft, a unei toane din partea
ei (cum ar fi ruperea unui pod de gheata sub noi si o imbratisare cu apa rece)
ne indeparteaza.
Ceva mai incolo
gasim un grup de 3 baieti care pusesera o mansa pe o alta cascada. Ne salutam
si impartasim bucuria pentru faptul ca ne aflam acolo. Folosim si noi mansa
lor, in timp ce ei folosesc coarda noastra pentru a puna mansa in alt traseu.
Un tip
diferit de gheata fata de cel de la prima cascada. Aceasta este mai aerata, mai moale. Parca isi
doreste mai mult sa socializeze cu noi. Si noi nu putem sa o dezamagim.
Petrecem ceva mai mult timp in compania ei, fiecare catarand de 2-3 ori.
Vremea trece,
vremea vine .... Ceva mai incolo ne facea cu ochiul o frumusica, in padure,
parea mai putin accesibila. Insa cred ca era doar timida! Pentru ca si ea
plangea putin am hotarat stam o vreme impreuna sa o mai inveselim putin.
Ne-a
cam udat, probabil lacrimi de fericire, dar ne-a si oferit clipe de neuitat.
Asadar, o
noua catarare, o noua poezie! De data aceasta nu doar a ghetii ci si a increderii, si prieteniei. Pentru astfel
de actiuni ai nevoie de mai multi buni prieteni, pe care sa-i accepti
neconditionat si sa-i cunosti foarte bine. Cel mai important este partenerul de
coarda. La fel si coarda si pitoanele. Dar si ceilalti sunt indispensabili.
Nu-i cunoasteti? Ba sunt sigur ca da! Cele doua perechi atat de dragi
alpinistului catarator iarna: coltarii si pioletii tehnici. O prietenie atat de
stransa trebuie sa existe intre toti cei implicati. Iar cea mai mare atentie
musai sa vina din partea omului. Trebuie sa ne cunoastem foarte bine micii
prieteni. Sa le stim limitele, sa le stim punctele tari si punctele slabe. Ei
sunt gata oricand sa ne ajute.
Lasam in urma
bucuria descoperirii acestor locuri. Minunea intiparita in retina.! Si
bineinteles promisiunea ca vom reveni si vom petrece mai mult timp alaturi de
aceste strofe ale poeziei ghetii – cascadele inghetate!
Cioc! - mana
stanga; Cioc! -mana dreapta
Poc-Poc! - piciorul stang, piciorul drept
Cioc-cioc! – mana
stanga, mana dreapta
Poc – piciorul
drept; Poc! – piciorul stang
Mai multe fotografii gasiti aici
Zile senine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu